1.Terapia Yumeiho

YUMEIHO^® este o metoda terapeutica bazata pe actiuni manuale efectuate asupra intregului corp uman in vederea pastrarii sau ameliorarii starii de sanatate; cuprinde circa 100 de manevre care se efectueaza asupra intregului corp al pacientului.

Este cunoscuta si sub denumirea de “Metoda de îndreptare a coxalelor, masaj si presopunctura” sau “Masaj special Oriental Saionji”, insa denumirea originala este TERAPIA YUMEIHO.

TERAPIA YUMEIHO^® consta in aplicarea metodica a unui ansamblu complex de procedee manuale si exercitii fizice in scopul restabilirii echilibrului functional al organismului uman, astfel fiind eliminate sau ameliorate o gama variata de tulburari care pot genera atat imbolnaviri acute cat si suferinte cronice.

Desi este o metoda conceputa pentru a fi aplicata preponderent in scop preventiv se numeste totusi terapie Yumeiho deoarece telul principal al acesteia este tratarea sau diminuarea cauzelor tulburarilor functionale care, in timp, pot genera suferinte cronice. De asemenea Terapia Yumeiho poate fi aplicata si in scopul prevenirii sau incetinirii evolutiei suferintelor deja prezente.

Procedeele terapeutice manuale, aplicate in scop profilactic sau corectiv in cadrul terapiei Yumeiho, constau in: tehnici de manipulare osteo-articulare si gimnastica mio-articulara pasiva; procedee de puncto-terapie (in principiu similare celor utilizate in presopunctura si reflexoterapie); tehnici si procedee speciale de masaj; elemente de stretching (intinderi, elongatii); metode de corectare respectiv echilibrare a posturii, ale mersului si staticii; exercitii de optimizare a biomecanicii aparatului locomotor, etc.

Menţionăm o serie de afecţiuni generale sau regionale în cazul cărora este contraindicată aplicarea terapiei yumeiho:

• intoxicaţii acute de orice fel;
• stări febrile (infecţioase sau de altă natură);
• afecţiuni infecţioase osoase şi osteoarticulare (osteita, osteomielita, artrita, etc.);
• osteoporoza medie sau avansată;
• tuberculoză cu diferite localizări: pulmonară, osteoarticulară, cutanată etc.;

• tromboflebite, flebotromboze, arterite, cu manifestări acute (sau dacă sunt prezente complicaţii);
• afecţiuni cardio-circulatorii acute: angina pectorală, infarct miocardic, tulburări de ritm, insuficienţă cardiacă decompensată şi manifestă, anevrisme confirmate, embolii cu diferite localizări, hipertensiunea arterială în decompensare etc.;
• ateroscleroză cu manifestări periferice sau centrale (coronariană, cerebrală, renală, intestinală etc.);
• suferinţe pulmonare acute;
• afecţiuni acute ale tubului digestiv: gastrice, intestinale, hepatice, biliare şi pancreatice etc.; în cazurile colitei ulceroase (ulcero-hemoragice, boala Crohn), litiazei biliare, colecistitei, ulcerului gastric sau/şi duodenal netratat corespunzator (sau în puseu acut), de asemenea se contraindică aplicarea terapiei Yumeiho.
• boli renale severe (pacient supus dializei);
• boli de sânge, mai ales cele cu manifestări (sau tendinţe) hemoragice (fragilitate capilară severă, hemofilia, tratamente cu medicaţie anticoagulantă, etc.)
• stări de oboseală şi debilitate severă;
• în bolile psihice cu caracter excitant şi confuzional sau în starea de ebrietate.
• traumatismele severe (echimoze, hematoame, rupturi ale muşchilor sau ţesuturilor de orice fel), fracturi neconsolidate sau insuficient consolidate, (în aceste cazuri terapia se va aplica numai după confirmarea clinică a vindecării leziunilor şi după evaluarea eventualelor sechelelor rămase).
• herniile de disc cu manifestări neurologice severe, luxaţiile vertebrale, etc.
• cancerul, de orice fel, la orice nivel (dacă nu este altă recomandare dată de oncolog),
• herniile de orice fel (eventraţii, hernie hiatală, etc.)

Se va evita aplicarea terapiei Yumeiho în timpul menstruaţiei, mai ales dacă este mai abundentă sau supra-abundentă (în hipermenoree se contraindică aplicarea terapiei!).

Nu se va aplica terapia Yumeiho mai devreme de 2-3 ore după servirea mesei, în timpul unei furtuni, după mese copioase.

Dată fiind diversitatea suferinţelor şi mai ales particularitatea cu care ele se manifestă şi evoluează în fiecare caz, nu se poate face o listă precisă a tuturor contraindicaţiilor. În consecinţă, aplicarea terapiei la pacienţii cu afecţiuni severe, se va face cu discernământ şi numai cu acordul medicului specialist curant.

2.Terapia Shiatsu

Shiatsu este o metodă de tratament care,  prin aplicarea corectă a presiunii cu degetele și palmele pe anumite zone de pe corp, corectează dezechilibrele și disfuncțiile corpului, menține și îmbunătățeste sănătatea, contribuie la vindecarea unor afecțiuni specifice, și activează capacitatea naturală a corpului uman de a se vindeca. Nu are niciun efect secundar.

Shiatsu, în traducere directă din lb. Japoneză, înseamnă presiunea degetelor (SHI = degete, ATSU = presiune).

In Japonia, medicina orientala este numita medciina energiei vitale. Explicatia eficientei sale se bazeaza pe un model energetic (in timp ce in medicina vestica se pune accent pe un model biochimic). Medicii asiatici din antichitate au stabilit ca aceasta energie vitala (Qi, in chineza) circula in organism de-a lungul unor meridiane si leaga intre ele organele si diversele parti ale corpului. Qi mentine si hraneste corpul nostru fizic, ca si mintea. Qi produce circulatia sangelui, incalzeste corpul si lupta impotriva bolilor. Cand o persoana este sanatoasa, Qi circula normal prin canale, insa atunci cand dintr-un motiv sau altul Qi este blocat, slab sau in exces, apar simptomele unei boli.

In cadrul tratamentului, obiectivul terapeutului este de a corecta curgerea Qi-ului inserand ace sau aplicand presiune pe puncte specifice de-a lungul meridianelor. Deteriorarea starii Qi-ului precede modificarile la nivel fizic, astfel ca acupunctura si shiatsu actioneaza preventiv, corectand fluxul energetic inainte ca o afectiune grava sa se instaleze.

Daca boala este deja in evolutie, ea poate fi ameliorata sau vindecata prin ajustarea curgerii Qi-ului.

Shiatsu se recomanda atat omului sanatos, dar care este preocupat de prevenirea aparitei unor boli, cat si celui bolnav. Numarul tratamentelor variaza in functie de individ si de starea lui. Pentru problemele acute, cateva sedinte de tratament pot fi suficiente. In unele cazuri un singur tratament este suficient. Pentru afectiunile mai grave sau cronice se recomanda tratamente timp de cateva saptamani. De retinut ca atitudinea pacientului, regimul alimentar, stilul de viata pot afecta evolutia tratamentului.

Ideal, acupunctura si shiatsu sunt folosite ca medicina preventiva, deci nu trebuie sa fii bolnav ca sa faci cateva sedinte de shiatsu pentru o buna echilibrare energetica.

Shiatsu are rol analgezic, relaxant , tonifiant, de echilibrare. Poate ameliora cu succes afectiuni ca tendinitele, intinderi musculare, migrene, dureri de gat si umeri, sciatica, dureri de spate, dureri artitice, tensiuni musculare, nevralgii, insomnie, nervozitate, probleme menstruale, probleme circulatorii, probleme legate de stress, constipatie, anxietate, oboseala cronica, stress. Dupa cum vedeti sunt probleme frecvente si aparent „banale”, dar pentru care medicina clasica este uneori ineficienta. Shiatsu nu promite vindecarea, ci ameliorarea si are limitarile lui (de exemplu, daca ai apendicita nu mergi la o sedinta de shiatsu).

Tratamentele shiatsu sunt relaxante datorita presiunii aplicate bland. Intensitatea presiunii este ajustata in functie de persoana, astfel incat comfortul sa fie maxim. Zonele tensionate pot fi usor dureroase in timpul tratamentului, insa dupa aplicarea presiunii durerea este mult ameliorata sau chiar eliminata.

3. Reflexoterapia

REFLEXOTERAPIA este o metoda de tratament prin masaj a punctelor reflexogene, diagnosticate ca fiind sensibile cu scopul de a preveni imbolnavirea, de a stimula mecanismele de autovindecare si de a echilibra organismul din punct de vedere energetic

Reflexoterapia este utilă în tratarea multor tipuri de afecţiuni:

• Stres, migrene, ameţeli, insomnii, oboseală cronică, instabilitate emoţională, depresii, anxietate, atacuri de panică.
• Afecţiuni ale coloanei, sciatică, lombosciatică, spondiloze, cifoze, reumatism, artroze, artrite, gonartroză, coxartroză etc.
• Tulburări endocrine: tiroidă, paratiroide (căderi de calciu), suprarenale, deficienţe de creştere la copii, reglarea ciclului, tulburări de menopauză, osteoporoză (stoparea degradării masei osoase), disfuncţii sexuale (impotenţă, frigiditate etc.), tulburări de metabolism, obezitate, diabet.
• Afecţiuni digestive: gastrite, enterocolite, colite, ulcer, esofagite de reflux, constipaţie, hemoroizi, balonări etc.
• Afecţiuni hepato-biliare: litiază biliară, hipercolesterolemie, bilă leneşă etc.
• Afecţiuni renale (se elimină nisipul şi pietricelele) litiaze, prostatite, enurezis nocturn, edeme (picioare umflate) etc.

• Afecţiuni circulatorii: hipo şi hipertensiune, arterioscleroză, gută, sindromul mâinilor şi picioarelor reci, dureri de picioare.
• Afecţiuni ORL: bronşite, rinite, sinuzite, nevralgii, astm etc.
• Crampe musculare, luxaţii, entorse, dureri de spate, inflamaţii ale tendoanelor etc.

Dintre efectele reflexoterapiei enumera:

• detoxifierea organismului;
• deblocarea stazelor venoase;
• imbunatatirea circulatiei limfatice si sangvine;
• relaxare generala;
• reincarcare energetica.

Contraindicatii:

• insuficienta renala acuta, infarct miocardic
• ulcer varicos, infectii cutanate, rani in talpa pacientului
• hemoragii, tromboflebita, TA crescuta;
• sarcina , primul si ultimul trimestru;
• menstruatia , primele 2 zile;
• afectiuni maligne

4. Masajul

Masajul general, cunoscut mai mult sub denumirea de masaj somatic (masaj al sistemului somatic-muschi, tesuturi subcutanate, piele, etc.) reprezinta prelucrarea manuala sau mecanica a tesuturilor moi si a sistemului muscular in vederea obtinerii unor efecte terapeutice si de relaxare, benefice organismului uman, pe termen lung sau chiar cu rezultate instantanee (relaxare, eliminarea rapida a oboselii fizice etc).

Beneficiile masajului

Masajul terapeutic sau de relaxare nu trateaza doar acele parti ale corpului care necesita un tratament imediat, dar s-a descoperit ca masajul are efecte pozitive asupra circulatiei, unctiilor imunitare, digestiei, sistemului nervos, cu efecte pozitive in managementul stresului.
De asemenea este folosit pentru alte efecte terapeutice:
– eliminarea stresului si a oboselii;
– atenueaza durerile si crampele musculare;
– micsoreaza presiunea sangelui;
– imbunatateste circulatia sangelui si a limfei;
– ajuta la eliminarea toxinelor din organism;
– imbunatateste digestia;
– elimina durerile de cap si de gat;
– creeaza relaxare generala in organism.

Tipuri de masaj des intalnite:

• masaj anticelulitic – masaj local in zonele afectate de celulita, cu scopul de eliminare a acesteia. Masajul se face de obicei pe solduri, picioare, fese, abdomen. Se folosesc creme sau uleiuri cu efect anticelulitic, pentru a spori efectul masajului anticelulitic;
• masaj de relaxare – este un masaj general, ocazional sau periodic, cu scopul de eliminare rapida a oboselii, relaxare, si generare a unei stari generale de buna dispozitie. Este extrem de eficient in cazul starilor de oboseala accentuata, printr-o singura sedinta de masaj reusind sa se elimine oboseala acumulata;
• masajul sportiv – se realizează de regulă ca urmare a exercitării unei presiuni determinate de anumite tipuri de mișcare. De obicei, masajul sportiv are atât rol de relaxare musculară, dar și rol de a preveni și trata anumite leziuni produse în timpul unor exerciții fizice grele.

Masajul terapeutic are numeroase beneficii, pe care le puteți regăsi mai jos:

• masajul ajută la reglarea sistemului circulator, reușește să îi asigure organismului toate acele substanțe nutritive de care are nevoie pentru a se hrăni și pentru a rezista, astfel încât organele sale vitale să nu fie sub nicio formă lezate. În plus, am putea spune că masajul reușește să intensifice circulația sanguină și chiar circulația sistemului limfatic.
• masajul reușește să vindece și să recupereze anumite leziuni produse la nivelul mușchilor;
• prin masaj, cei ce parcurg o stare de suprasolicitare fizică s-ar putea recupera mai ușor.
• masajul ajută la stimularea fluxului limfatic, reușind astfel să îi ofere organismului protecție în fața tuturor substanțelor nocive ori afecțiunilor care l-ar putea afecta. Se poate oferi drept exemplu faptul că prin masaj celulele care luptă împotriva cancerului sunt mult mai numeroase, astfel pacientul va avea mai multe șanse de reușită și de vindecare.
• ajută în recuperarea articulațiilor dureroase ori afectate de anumite accidente;
• reduce spasmele musculare;
• masajul ajută în recuperarea sportivilor, datorată suprasolicitării musculare determinată de intensitatea antrenamentelor;
• prin masaj se recuperează mult mai ușor cicatricile ori plăgile determinate de accidente ori de anumite intervenții chirurgicale;
• cu ajutorul masajului, pacientul s-ar putea simți mai bine – prin tehnicile de masaj organismul va elibera endorfine, cunoscute ca fiind analgezice naturale, produse de organism. Astfel, nu va mai fi nevoie de administrarea unor medicamente analgezice.
• reduce durerile de spate și pe cele lombare – masajul este recomandat în cazul în care pacientul suferă de astfel de probleme;
• ajută în recuperarea persoanelor care suferă de dureri accentuate la nivelul capului ori de migrene;
• ajută în recuperarea mușchilor atrofiați;
• prin masaj poate fi tratată cu succes celulita, acele puncte de grăsime ce se situează sub piele;
• cu ajutorul tehnicilor de masaj realizate de terapeuți, nașterea ar putea fi scurtată, iar durerea din timpul travaliului va fi mai mică;
• masajul grăbește recuperarea postnatală, atât în cazul nașterii naturale, cât și în cazul nașterii prin cezariană;
• masajul ajută în tratarea depresiei.

Dincolo de toate cele specificate mai sus, masajul reprezintă o terapie plăcută, o tehnică de relaxare extrem de benefică pentru organismul slăbit ori pentru persoanele care suferă de stres și anxietate.

Cu toate acestea, masajul nu exclude îngrijirea medicală de specialitate, de obicei, aceste lucruri se pot face în paralel și numai la recomandarea medicului specialist care vă îngrijește.

5. Drenaj Limfatic Manual

Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se asigura drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular, mentinand, in aclasi timp, echilibrul hidric al spatiilor intersititiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul celular. La evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2 procese distincte, respectiv captarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si evacuarea, departe de zona infiltranta, a substantelor preluate in capilarele limfatice. Captarea este consecinta cresterii locale a presiunii tisulare, de aceea, cu cat va fi mai mare presiunea, cu atat va fi mai mult preluata de capilarele limfatice.

INDICATIILE DRENAJULUI LIMFATIC MANUAL SUNT:

• in faza initiala a tratamentului edemului de origine venoasa, limfatica sau cardiaca, exceptie fac edemul elefantiazic congenital;
• in tratamentul proceselor inflamatorii cu mare continut proteic;
• pre si post operator in cazurile de grefa cutanata;
• in tratamentul leziunilor cutanate – drenajul limfatic manual al pielii si tesuturilor accelereaza procesele de regenerare;
• in tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor consecutive insuficientei arteriale sau venoase;
• are efect de relaxare (prin ritmul lent al miscarilor) fiint folosit in masajul de relaxare;

CONTRAINDICATII:

• procese inflamatorii grave;
• neoplasme;
• metastaze;